* * *
Locotenentul Danzig Tenzing fuma de zor un trabuc marțian, sugând încet tutunul iute și bun de Acidalia în timp ce privea afară, în atmosfera corozivă, pe hublou – la obiectul înaripat care se pogora din ceruri acide asupra platformei de aterizare. Ochii lui albaștri-cenușii scânteiau în lumină portocalie ce intra prin sticlă, și purtau pecetea îngrijorării. Încă nu-i venea să creadă ce ateriza pe platforma stației lui, deși știa de câteva săptămâni de acea venire. Trecuseră ani de zile de când Aeolus mai primise vreun transfer de prizonieri pentru Uogam. Erau criminali, modificați, trădători, rebeli, și traficanți: de droguri, arme, clone, de orice! Dar acesta, adus de urgență maximă cu una din navetele speciale ale Diviziei Militare a Planetelor Unite, era diferit de toți ceilalți. El era sămânța haosului, a distrugerii fără scop, a răului de dragul răului. Nimeni nu îi știa numele adevărat, dar uneori era cunoscut ca „fiul nopții”, „diavolul din Acetis”, sau „cel pustiu”: un fermier orfan, anonim și neînregistrat din Centura Transmarțiană, de pe vreunul din sutele de asteroizi care fuseseră transformați în sere centrifuge, ce asigurau mare parte din necesarul de hrană din sistem. Era doar un adolescent când a sabotat întreaga stație agriculturală în care se născuse, eliberându-i atmosfera în vidul spațiului, omorând toți cei aproape douăzeci de mii de locuitori, pe lângă grânele și animalele compromise. A supraviețuit câteva zile în spațiu, în derivă, într-un costum defect, până când a fost salvat de una din uriașele nave-ghetou ce înconjoară sistemul, numită Utopia II, ce se adâncea în sălbăticiile de dincolo de Jupiter. Timp de aproape un deceniu, a dispărut de pe radarele Diviziei Militare. Singurele mențiuni din această perioadă sunt rapoartele Miliției de ghetou, o organizație paramilitară ad-hoc, coruptă până în măduva oaselor. Aceste consemnări nu pot fi considerate dovezi veritabile, dar se pare că de-a lungul celor zece ani la bordul acelei nave, dracul formase un fel de cult de fanatici obsedați de distrugere, în special dintre dependenții de amfetamine, care terorizau ceilalți locuitori ai Utopiei și ucideau membrii ai miliției. Se pare că personajul strângea orice urmă de tehnologie cuantică pe care o putea găsi, dar nu se știe pentru ce scop. Continue reading Temnițele din Uogam (preview) →