Am citit și mi-a plăcut.
Cîteva idei:
– Cartea am primit-o cadou în urma lansării de anul trecut. Are și dedicație 😀 (îi mulțumesc lui Vlad pentru stress).
– Prima parte este cea apărută în revista HAC!, numerele 1-18, cu foarte mici diferențe pe ici pe colo față de volum (da, am avut curiozitatea și răbdarea să le compar).
– E primul volum din trilogia dedicată fiului lui Gebeleizis, Zeului Osîndit, ultimul dintre Cei Mari. Alungat de Pleistoros (zeul războiului) caută să revină în ceruri alături de ai săi.
– Copii orfani canibali! Vrăjitori! Sînge! Oroare! Forțe ancestrale! Daci! Grifoni, depozitari ai amintirilor! Cerbul ăla cu pietre vii…
– Haiganu e telepat și trage cu laser din ochi (sg.) cam așa cum visam cînd eram mic că ar fi mișto. Marian Coman aproape mă convinge că nu-i așa.
– Din vina scriitorului, am rămas cu impresia că în lumea lui Haiganu e iarnă chiar și vara (sîc Băsescule, se poate!).
– Haiganu mai e Ochilă?
– E un prim volum în care par să se pună fundațiile unor evenimente de proporții epice și mă calcă pe nervi că trebuie să aștept pînă apare ultima parte. Output-ul pare să fie un volum pe an deci finalul îl programăm pentru 2018. Urăsc serialele. Noroc că există Star Wars.
– Pînă la apariția volumului doi, intitulat Haiganu. Furia Oarbă ne mulțumim cu serializarea (bănuiesc tot parțială ) începută în HAC! #21.

P. S. Șase sute de ani mai tîrziu (pe vremea lui Harap-Alb), Haiganu încă nu s-a întors la cer. De ceeeeeeee???

P. P. S. De vînzare aici.