2312 a fost un an minunat.
Accelerando și balcanizarea erau sfîrșite iar speciația omenirii în plină desfășurare.
A fost anul cînd semințele viitorului optimist au încolțit iar [aproape toată] omenirea a început să coopereze fericită în cadrul Acordului Mondragon. A fost anul cînd am rezolvat conspirația quburilor (inteligențele artificiale cuantice în corp de om) și le-am exilat lansînd prima navă interstelară. Anul cînd am reintrodus pe Pămînt animale dispărute de multă vreme și am reconstruit orașul Terminator pe Mercur. Anul cînd Swan și Wahram s-au căsătorit pe vîrful lui Olympus Mons.
Un an minunat.
Cei cărora le-a plăcut trilogia Marte vor savura cu siguranță și 2312, cu atît mai mult cu cît pare să se desfășoare în același univers (KSR strecoară indicii subtile că nu ar fi așa). Carte densă în idei, saturată de optimism, preocupată de imaginea de ansamblu mai degrabă decît de personaje, cu mici info-dump-uri strecurate strategic.
2312 a cîștigat premiul Nebula 2012 și a fost finalistă a premiilor Hugo, BSFA si Arthur C. Clarke.
Kim Stanley Robinson este cunoscut în România în primul rînd datorită trilogiei dedicate planetei Marte apărută la editura Nemira în cîteva ediții începînd cu anul 1996 (Marte roșu, Marte verde, Marte albastru) dar și a romanului 2312 (tot Nemira, 2013). Au mai apărut la editura Tritonic romanele 40 de semne de ploaie (2006) și 50 de grade sub zero (2008) (ciclul Știința în capitală – seria cuprinde trei romane, ultimul, Sixty Days and Counting nefiind tradus la noi). Mai recent (mai 2015), în nr. 29 al revistei CPSF Anticipația a fost publicată și povestirea Înainte de trezire.
One thought on “2312 de Kim Stanley Robinson”