Aștept cu sufletul la gură continuarea la Leviathan Wakes. Știam ca există și o povestire care din titlu ar fi trebuit să explice unul din personajele carții. Este vorba de
O găsesc într-un final. Noapte, tîrziu, mă pun pe citit. Citesc totul frumos, cumva aceeași atmosferă din Leviathan Wakes. O termin în cîteva minute și încep să mă gîndesc: ce am citit?
Păi să vezi și să nu crezi:
– nu am citit o povestire, pentru că o povestire are cap și coada – începe ca un fel de flashback și povestește în tot stil flashback ce s-a întîmplat pe Anderson Station, dar e ceva grăbit și fără un mesaj;
– să zicem că explică situația precară a “belter-ilor”, dar nu prea are substanța;
– să spunem că dezvoltă un personaj, dar sunt prea puține elemente să zici că ajungi să iți pese de el.
Oare să fie vorba de un draft de subcapitol pe care s-au decis să-l scoata ca povestire?
Concluzie: prim volum misto, povestire prequel confuză, slabă și care nu face cei doi dolari. Ar fi trebuit să mențină ridicat interesul pentru urmatorul volum. Oare să îmi fac griji pentru el?
Slaba sau grasa, fiind vorba de un prequel ar fi frumos ca Voyager Books sa publice aceasta povestire in deschiderea lui Leviathan Wakes.